Pentru cei care vor să o viziteze, Biserica este astăzi ascunsă în spatele blocurilor masive de pe Bulevardul Independenței. A fost construită pe locul unui sfânt locaș vechi din lemn, între anii 1750-1761.

 Biserica actuală reprezintă prototipul bine conservat al unei întregi serii de biserici orășenești, care îmbină elemente decorative specifice barocului constantinopolitan şi clasicismului de inspiraţie rusească.

În Iaşi, seria este ilustrată de Catedrala Mitropolitană veche, bisericile Curelari şi Talpalari. Toate elementele decorative de la biserica Sfinții Teodori, îmbinate într-o unitate armonică, înscriu acest edificiu între monumentele cele mai interesante ale sec. al XVIII. Iconostasul bisericii are icoane din trei epoci diferite. Se remarcă însă icoanele împărătești și icoana hramului, reprezentându-i pe Sfinții Teodori, icoane pictate în anul 1665. Aceste icoane provin de la vechea biserică a lui Solomon Bârlădeanu. Părintele paroh a declarat că în patrimoniul bisericii se află obiecte de cult de o valoare deosebită. La slujba Vecerniei a fost sfințită o nouă icoană cu Sfinții Teodori, de o dimensiune impresionantă.

La început, s-a crezut că edificiul a fost construit de Istrate Dabija Vodă (1661-1665) și doamna sa, Dafina (Bogdan: 230). Descifrând însă inscripțiile slavone de pe două icoane vechi (1902), Gh. Ghibănescu arată că pe locul actualului așezământ existase un altul din lemn, ridicat, se pare, în timpul domnitorului mai sus amintit, chiar de donatorii acelor odoare: marele vornic al Țării de Sus, Solomon Bârlădeanul și soția sa, Maria(Bogdan: 230). Nu avem izvoare care să ateste sigur acest fapt. Totuși, biserica există din iunie 1669, căci un document de la acea dată îl menționa pe Gligor, preot al respectivului locaș (Caproșu: 374). Un altul îl pomenea, la 7 iunie 1797, pe „popa Toader de la Sf. Teodor”(Iftimi: 218-219). Biserica din lemn a ars în anul 1735 și în anul 1760, fiind construită imediat una din piatră (1761?), pe cheltuiala călugăriței Sofia, fosta soție a răposatului Constandin Tudori și fiica a jitnicerului Iordache Vârnav(Bogdan: 230-231; Caproșu: 374-375).Ori de cate ori vorbim de acest așezământ, nu putem uita de „Pomelnicul ctitorilor...”, care acoperă perioada 1 martie 1842 - 17 august 1858(Iftimi: 221). Este un repertoriu al marilor familii din acea epocă (păstrat la Arhivele Naționale din Iași), extrem de valoros pentru cercetătorii istoriei și memoriei sociale de la începuturile modernității noastre. Unele pomelnice de familie conțin inclusiv acei membri care, călugărindu-se, nu mai erau de obicei incluși în arborele genealogic(Iftimi: 234-235). 

• Hramul acestei biserici este rar întâlnit în Moldova. Deşi tradiţia acreditează existenţa a doi sfinţi diferiţi, s-a stabilit, totuşi, că este vorba de un singur sfânt, în două ipostaze diferite: Tiron, semnificând „Recrutul”, iar Stratilat însemnând „Generalul”(Ifitimi: 218). În iconografia occidentală, Sf. Teodor este înfăţişat de obicei cu o torţă din cauză că ar fi incendiat templul zeiţei Cibele(Iftimi: 219).
• N.A. Bogdan vorbea de una din tradiţiile acestui aşezământ: „...biserica Sf.Teodori îşi serbează hramul nu la diferiţii Sfinţi Teodori ce sunt înscrişi în calendarele comune, ci totdeauna în prima sâmbătă din postul mare...”(N.A.Bogdan: 231).
• Se cred că patru icoane realizate de Grigore Zugravul în 1665, care ar fi făcut parte din catapeteasma vechii biserici din lemn(Erhan:171).
• Biserica Sf. Teodori este semnficativă pentru circulaţia mai multor modele culturale, în alcătuirea ei semnalându-se influenţe baroce, moldoveneşti, turceşti, munteneşti(Balş: 241). În Iaşi, arhitecturi asemănătoare cu cele de la biserica Sf. Teodori mai întâlnim la Sf. Gheorghe, Curelari şi Talpalari(Cihodaru, Platon: 351). Iar modul de ornamentare a ferestrelor prezintă evidente influenţe de la Golia (Balş: 241). Imaginea bisericii Sfinţii Teodori este reprezentativă pentru stilul compozit al ultimului sfert de veac XVIII, el fiind ulterior înlocuit de tendinţele clasicizante(Balş: 241).
• Pe un clopot de la Sf. Tedori se află inscripţia: „Vasile Rusăt hatman l-am afierosit la biserica sfântului Marelui Mucenic Teodor şi s-au lucrat de Mihail ierodiacon ot Putna, văleat 1767”(Iftimi: 220).Rust locuia pe Uliţa Hagioaiei(actualul Bd. Independenţei), în clădirea care găzduieşte astăzi Muzeul de Ştiinţe Naturale(Iftimi:220).
• Biserica a fost lovită de o bombă în 1944, fiind reparată în 1952. Din păcate, cu acest prilej, interiorul a fost zugrăvit într-un mod iresponsabil, destructiv(Caproşu: 375).